Concluzii sedinta Consiliul Local Bragadiru
Astăzi, 24 februarie 2016, începând cu ora 09.00 s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Local Bragadiru prezidată de doamna consilier Şerban Magdalena Cleopatra, membru PNL. Pe ordinea de zi au fost 17 puncte importante de votat de către consilierii locali prezenţi.
Bineînţeles, cel mai important subiect a fost acela al bugetului local pe anul 2016, care i-a interesat în mod special şi pe cetăţenii prezenţi la şedinţa publică, în număr de 5(2 din Prelungirea Ghencea, 2 din Cartierul Independenţei, 1 din centru), care au putut interveni după terminarea votului proiectelor de hotărâre de pe ordinea de zi, aducând în discuţie probleme stringente cu care locuitorii cartierelor noi se confruntă.
Am aflat de la doamna contabil şef Constantin Elena că proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului local pe anul 2016 a fost publicat încă din data de 04 februarie pe site-ul primăriei în rubrica Buget, finanţe, contabilitate. Din păcate însă acesta nu a fost identificat din timp de cetăţenii interesaţi, deoarece suntem obişnuiţi ca anunţurile care se fac din partea Primăriei să fie postate la pagina din meniu Comunicate.
Tocmai deficienţele de comunicare online şi lipsa unor informaţii publice vitale au fost semnalate de cetăţeni, ca răspuns la numărul mare de petiţii şi cereri de informaţii publice, pentru care primarul a susţinut că nu are oameni suficient de mulţi pentru a răspunde în timpul legal de 10 zile. Am primit promisiunea că până la data de 15 martie, pe site se vor încărca proiectele de hotărâre ale Consiliului Local, PUG, PUZ astfel încât cetăţenii să fie informaţi.
Revenind la bugetul local, am aflat din raportul citit de doamna contabil şef despre câteva investiţii care vor fi realizate în acest an, însă nu vă pot pune acum la dispoziţie anexa 3 care conţine sumele alocate fiecărui obiectiv de investiţii, deoarece nu se găseşte anexată la proiectul de hotărâre mai sus menţionat, însă se va regăsi cu siguranţă în hotărârea de adoptare a bugetului local pe anul 2016, în momentul în care va fi publicat pe site-ul administraţiei publice locale.
Dintre investiţii cărora li se alocă 22.885.000 lei din fonduri proprii din totalul de 61.976.00 lei, menţionez reabilitarea sistemului rutier din cartierele noi(asfaltare, trotuare, în zona cuprinsă între străzile Libertăţii şi Gliei în Cartierul Independenţei, şi între străzile Gladiolelor, Dantelei, Ghidiceni în Cartierul Prelungirea Ghencea), montare pasarelă pietonală după rondul de la Leroy Merlin cât mai repede, achiziţionare teren pentru amenajare parc cu loc de joacă pentru copii, achiziţionare teren pentru construcţie grădiniţă în Cartierul Independenţei.
De asemenea, la punctul 17 pe ordinea de zi a fost dezbătută petiţia din partea noastră cu privire la prelungirea traseului liniei 302, moment în care domnul primar Vasile Cimpoeru a promis că se va ocupa de acest aspect astfel încât să aducă autobuzul până la Leroy Merlin, deşi parteneriatul cu RATB pentru linia 438 produce o pierdere de 350.000 lei pe an din cauza faptului că locuitorii Oraşului Bragadiru nu se inghesuie să îşi plătească contravaloarea călătoriilor.
S-a discutat şi subiectul utilităţilor publice de apă şi canal, arătându-se cu degetul către SC. Apă şi Canal Ilfov SA., uitându-se că aceasta este o societate de stat, constituită în baza legii, al cărei buget provine din cotizaţiile anuale ale unităţilor administrativ teritoriale componente şi din fonduri europene nerambursabile, şi care poate fi trasă la răspundere pentru neîndeplinirea obiectivelor asumate. În perioada 2011-2014 au fost realizaţi 43,4 km de apă şi canal în Bragadiru, iar în perioada 2016-2020 vor mai fi realizaţi 32,5 km în cartierele noi, cu descărcare către Bucureşti, în parteneriat cu SC. Apa Nova SA. Deoarece nu am primit încă răspunsul promis de la ACI, nu ştim străzile care vor beneficia în următorii ani de lucrări de introducere a utilităţilor publice. Domnul primar ne-a asigurat că volumul ţevilor introduse este corespunzător numărului de locuitori, căci autorizaţiile de construcţie se dau cu avizul celor de la ACI, care sunt responsabili de exploatarea şi branşarea locuinţelor.
În ceea ce priveşte dimensiunea străzilor, doamna consilier şi doamna secretar al u.a.t. atrag atenţia asupra faptului că cetăţenii proprietari ai terenurilor refuză să facă donaţii către domeniul public al oraşului astfel încât străzile să fie mai late şi să poată fi asfaltate pe întreaga suprafaţă, încât să fie respectate şi prevederile din planurile urbanistice, căci altfel primăria nu are bani de exproprieri.
Am aflat că oficial sunt 16.381 locuitori cu domiciliul stabilit în Oraşul Bragadiru, dar domnul primar consideră, după numărul de locuinţe că pe suprafaţa de 2.260 ha, pe cele 280 de străzi sunt atât de multe locuinţe, şi încă mai sunt terenuri pentru construit, încât să ajungem la 40.000 locuitori. Dar din cauza faptului că aceştia nu îşi fac nici măcar mutaţia, aparatului administrativ al autorităţii publice locale nu poate fi suplimentat pentru a face faţă solicitărilor acestora, şi implicit nici bugetul local nu depăşeşte suma de aproximativ 3 milioane de euro.
Domnul primar nu s-a putut însă abţine să nu ne atragă atenţia asupra faptului că alţii au început campania electorală, nu şi dumnealui, menţionând chiar numele unui contracandidat al acestuia, afirmând în acelaşi timp că nu îşi doreşte funcţia, sugerându-ne să ne alegem un candidat dintre locuitorii noi ai oraşului ca să ne simţim reprezentaţi.
Dacă am ratat vreun subiect important, îi rog pe ceilalţi participanţi la şedinţă să completeze prin comentarii.
Este clar ca sensul giratoriu de la Leroy nu rezolva problema accesului direct in Cartierul Independentei (investitorul gandind doar pe bucatica lui de teren). In plus este perceput ca o bariera de catre pietoni (existand panouri de beton ce delimiteaza sensurile de circulatie). O trecere de pietoni nu numai ca este necesara, dar este o greseala de proiectare a acestei intersectii (una sau doua treceri pot fi facute). In plus in zona trebuie montate limitatoare de viteza, intrucat consideram ca circulam in localitate nu pe autostrada.
O statie RATB la Leroy Merlin ar fi atat in interesul locuitorilor din cartier cat si in interesul magazinului de bricolaj, in sensul ca exista clienti care ar veni cu autobuzul (vezi cazul Leroy Merlin Sos. Chitilei). Terminal RATB se poate face chiar in parcarea Leroy Merlin.
Cel mai probabil asa se va si face cu linia RATB 302.
Nu doresc sa acuz aparatul administrativ existent, insa acesta nu face fata nici macar locuitorilor existenti cu acte in regula, adica situatia reala de pe teren este urmatoarea: cartierul Independentei este asaltat de santiere , drumurile s-au deteriorat de la o zi la alta, curatenia (mai bine zis salubrizarea) lipseste cu desavarsire atat pe domeniul public cat si in zona terenurilor neconstruite.
Santierele existente nu sunt santiere, ci sunt adevarate gropi de gunoi in expansiune, muncitorii aruncand la voia intamplarii ambalaje si deseuri din constructii pe terenurile invecinate. Cum sa-ti faci buletin de Bragadiru intr-o zona in care asfaltul este acoperit de noroaie si pamant intarit?
Exemple: str. Libertatii, Ariesului, Dealului si Crisul Repede spre Complexul Adora Urban Village.
Sunt portiuni de strazi cu becuri arse pe stalpii de iluminat, cu caini stand la panda si esti fortat sa circuli pe mijlocul strazii ca pieton datorita noroaielor aparute in locul unde ar trebui sa existe trotuare… Este decadenta toata aceasta situatie.
Degeaba s-a introdus canalizarea apei menajere, daca nu s-a realizat si sistem de evacuare a apelor pluviale de pe carosabil, dupa orice ploaie strazile devenind adevarate balti.
In cartierul independentei exista balti permanente, pe care au aparut anunturi de vanzare a terenului (a mlastinii mai bine spus).
Atentia ar trebui aplecata asupra urmatoarelor subiecte pe partea de infrastructura: sistematizare verticala, drenaje, canalizare, salubrizare.
Concluzii cartier Independentei:
D.p.v. urbanistic cartierul Independentei functioneaza ca o enclava, nu este fizic legat de Bragadiru, in realitate Bucurestiul exercitand o atractie mai mare a locuitorilor.
In cartier lipsesc cele mai elementare functiuni: invatamant public, sanatate, spatii verzi (parcuri), trotuare (circulatie pietonala), etc.
In vederea inchegarii unui centru de cartier si a demararii unor serii de proiecte ar trebui consultati locuitorii existenti, detinatorii de terenuri neconstruite, primaria + alti actori interesati.
De facut un Plan integrat, cu definire clara a rolurilor, nu doar un proiect frumos desenat pe hartie care in realitate sa nu se poata transpuna. Consultati si parerea unor arhitecti/ urbanisti, sau a altor locuitori umblati prin tari civilizate, care pot veni cu idei bune de imbunatatire a conditiilor de viata din cartier.